Banksy fals și neautorizat

Am fost la expoziția „The Art of Banksy”, deschisă la Arcul din Triumf din București până pe 27 octombrie, ca să înțeleg de ce lucrările unui artist stradal subversiv și pacifist sunt într-un monument care comemorează victoria României în Primul Război Mondial. În schimb, am aflat că niciuna dintre lucrările lui Banksy de la București nu este originală și că expoziția în sine nu e recunoscută de artist, informații pe care organizatorii le amintesc doar ambiguu, în treacăt.

Zeci de turiști se îngrămădesc la începutul lui iunie să facă poze la intrarea Muzeului de Artă Modernă Moco din Amsterdam, unde, pe un fundal roz, un nume oprește orice trecător: Banksy. O lună și jumătate mai târziu, o pagină pe Facebook îmi atrage atenția că lucrările artistului misterios au ajuns și la București: The Art of Banksy la Arcul de Triumf. Doar că de data asta nu am mai dat peste turiști încântați. În schimb, m-am lovit de o demonstrație de FAKE, după cum anunță chiar Banksy, pe pagina lui oficială.

Despre Banksy, cel mai faimos artist de stradă din lume, regizor part-time și activist, nu se știe mai nimic, cu excepția unui detaliu – e din Bristol. Asta explică într-o oarecare măsură popularitatea lui indiscutabilă în Anglia, dar faima internațională de care se bucură artistul are mai mult de-a face cu temele anti-sistem pe care le abordează din anii ‘90 în stencilurile și graffitiurile lui. Din Londra, unde primează mesajele anti-consumerism, anti-capitalism și anti-supraveghere, până la zidul dintre Israel și Palestina, unde critică violența și războiul, trecând prin Muzeul Tate, unde în anii 2000 făcea exerciții de guerrilla art și își instala incognito o lucrare pe perete, Banksy și-a lăsat amprenta în orașe pe aproape toate continentele. Bucăți de zid cu lucrări ale lui sunt azi smulse din spațiul public și vândute pe sume generoase, iar printurile și picturile lui și-au făcut loc la licitațiile de lux, pe care Banksy le deturnează în stilul lui clasic. Acum un an, imediat ce lucrarea lui celebră Fetiță cu balon a fost vândută la Sotheby’s pentru mai bine de un milion de lire, pânza s-a autodistrus: a fost tăiată în fâșii de un dispozitiv instalat în ramă, declanșat la cererea artistului.

Doar că recent, o parte dintre expoziții, printre care și cea din București, au început să fie organizate folosind cópii după printuri și tablouri. Cu alte cuvinte, la expoziția din Arcul de Triumf, spre deosebire de multe expoziții The Art of Banksy din străinătate, nu există nicio lucrare originală. Tot ce poți vedea sunt cópii făcute după printuri și tablouri originale. Practic, poți să îți scoți și tu la imprimantă o copie după Banksy, doar că s-ar putea să nu fie la rezoluția la fel de bună. Și mai e o diferență. Spre deosebire de Kemal Gürkaynak, nu deții dreptul legal să-ți plimbi copia prin lume și să le ceri oamenilor bani ca s-o vadă sub umbrela The Art of Banksy.

„Știți că nu are nicio legătură cu mine, nu?”

Afaceristul turc spunea în 2016 că brandul The Art of Banksy s-a născut din dorința de a aduce mesajele politice ale lui Banksy la un public cât mai larg, deși cele mai multe lucrări ale artistului britanic sunt din capul locului accesibile, fiind realizate în spațiul public. Mai mult, conform Wall Street Journal, avocatul artistului chiar a declarat că Banksy nu se opune încălcării drepturilor de autor în scopuri recreative, și că oricine poate descărca de pe site-ul oficial lucrările lui pentru uz personal. Adică oricine are acces la lucrările lui gratis. Inclusiv cartea dedicată lui, Wall and Piece, tradusă și în română ca Arta la zid, se deschide prin precizarea „Copyright is for losers ©™” („Copyrightu-i pentru fraieri ©™”). Și aici, viziunea lui Banksy se desparte iremediabil de cea a lui Gürkaynak, care mai anunța atunci și că  „scopul meu este să îl fac mai comercial și mai comercial și mai comercial”.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *